AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri din domeniul pensiilor din sistemul public

Analizând proiectul de  Ordonanță de urgență privind unele măsuri din domeniul pensiilor din sistemul public, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.209 din 29.06.2021 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D572/29.06.2021,

CONSILIUL  LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații şi propuneri :

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect, în fapt, reglementarea suplimentării cu 1000 de posturi, a organigramei Casei Naționale de Pensii Publice, în vederea asigurării numărului de personal necesar pentru îndeplinirea procedurii de evaluare și recalculare a  pensiilor din sistemul public de pensii, prevăzută la art.157 alin.(2) din Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările ulterioare.

Prin prezentul proiect se urmărește implementarea măsurii de suplimentare, la nivelul caselor teritoriale de pensii, a personalului cu atribuții stabilite în vederea evaluării și recalculării pensiilor din sistemul public de pensii.

Precizăm faptul că prin avizul pe care îl emite Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

2. Cu privire la motivarea existenței situației extraordinare și a urgenței reglementării care au determinat promovarea măsurilor pe calea delegării legislative prin ordonanță de urgență, în raport de prevederile art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată și ale art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de jurisprudența Curții Constituționale în materie, este necesară reformularea preambulului, prin precizarea detaliată a tuturor argumentelor care justifică atât motivele cu caracter de urgență, cât și cazul excepțional, care reclamă utilizarea acestui procedeu legislativ.

Referitor la argumentarea prezentată în Nota de fundamentare, cu privire la motivarea situației extraordinare, precizăm că aceasta este necesar a fi completată prin descrierea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare, astfel încât să rezulte cu claritate necesitatea recurgerii la calea delegării legislative prevăzute de art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată. Astfel, este necesar a se argumenta suplimentar motivul pentru care,  deși  Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, modificările și completările ulterioare,  urmează să intre în vigoare la data de 1 septembrie 2023, s-a apreciat că „o intervenție legislativă efectuată altfel decât pe calea delegării legislative, nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative ale nerespectării obiectivelor asumate de Guvern”.

Menționăm că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.”(Decizia nr.1008/2009). Totodată, „Curtea, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată. (…) Pentru a fi pe deplin respectate exigențele art.115 alin.(4) din Constituție, Guvernul trebuie să demonstreze şi faptul că măsurile în cauză nu sufereau amânare, practic, că nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitării rapide a consecințelor negative” (Decizia nr.919/2011).

Precizăm că nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței și a situației extraordinare reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

Totodată, în ceea ce privește consecințele negative care vor apărea în urma neadoptării măsurilor preconizate la art.4, semnalăm că acestea nu sunt evidențiate nici în instrumentul de motivare, nici în preambul, nefiind respectate prevederile art.31 alin.(1) lit.a) din Legea nr.24/2000.

3. La preambul, formulăm următoarele propuneri și observații:

a) la primul paragraf, pentru precizia dispoziției, recomandăm includerea unei trimiteri la actul normativ care reglementează „evaluarea, recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii”;

b) la al patrulea paragraf, pentru claritatea textului, recomandăm revederea acestuia atât în sensul enumerării consecințelor negative pentru pensionarii sistemului public de pensii cât și a determinării  modului în care aceștia „pot fi afectați”.

c) la al cincilea paragraf, pentru evitarea repetițiilor în text recomandă revederea formulării „adoptarea de măsuri imediate, (...) şi că neadoptarea acestor măsuri”.

4. La art.1 alin.(1), semnalăm următoarele:

Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, modificările și completările ulterioare,  urmează să intre în vigoare, potrivit ultimei modificări aduse prin Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, la data de 1 septembrie 2023.

Totuși, potrivit art.182 alin.(1) lit.c) din Legea nr.127/2019, sunt în vigoare dispozițiile art.157 alin.(2) și (5) care prevăd că:

„(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului alineat, pensiile stabilite conform legislației anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzută la alin.(1). Procedura de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea CNPP, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 (5) În vederea evaluării pensiilor prevăzute la alin.(2), în anul 2019 se suplimentează personalul CNPP cu respectarea prevederilor art. 126 alin. (3), precum și fondurile necesare dotării cu mobilier, logistică, consumabile, tehnică de calcul, medii de stocare și comunicații.”.

Ordinul nr.487/2021 al ministrului muncii și protecției sociale, privind efectuarea operațiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023,  reglementează procedura de evaluare a pensiilor din sistemul public de pensii de către Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii.

În consecință, prin proiectul de ordonanță de urgență supus avizării, se urmărește suplimentarea numărului maxim de posturi al Casei Naționale de Pensii Publice, cu 1000 de posturi, pentru o perioada determinată, respectiv până la data de 31 august 2023.

Precizăm că, potrivit art.6 alin.(1) din Statutul Casei Naționale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.118/2012 cu modificările ulterioare „Personalul CNPP şi al caselor teritoriale de pensii este constituit din funcționari publici, precum şi din salariați încadrați pe bază de contract individual de muncă.”.

Totodată, în Nota de fundamentare, la alineatul 5 al Cap.2. Schimbări preconizate, precizează că „Personalul Casei Naționale de Pensii Publice va fi suplimentat cu 1000 de posturi, încadrate în categoria funcțiilor contractuale, pe perioadă determinată, care vor fi ocupate în urma unui proces de recrutare prin concurs, în condițiile legii, dintre care, 800 funcții vor fi din categoria celor cu studii de licență sau echivalentă, iar 200 din categoria celor cu studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.”.

Referitor la textul propus pentru alin.(1) al art.1 din proiectul de ordonanță de urgență, semnalăm lipsa de claritate și predictibilitate a normei, întrucât aceasta nu menționează, în mod expres, categoria de personal vizat de măsura preconizată, nefiind corelat cu Nota de fundamentare.

În plus, norma nu cuprinde soluții legislative vizând organizarea concursului, ori modalitatea de ocupare a posturilor.

Cu privire la aspectele de tehnică legislativă, pentru o completă informare juridică, expresia „Ordinului nr.487 din 31.05.2021 emis de ministrul muncii și protecției sociale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 609 din 18 iunie 2021” se va înlocui cu expresia „Ordinul  nr.487/2021 al ministrului muncii și protecției sociale, privind efectuarea operațiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023”.

La alin.(2), pentru o completă informare juridică, sintagma Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” se va înlocui cu sintagma „Legii-cadru nr.153/2017  privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, pentru același considerent, sintagma „Anexa 8, CAP II”, se va înlocui cu sintagma „Anexa nr.VIII FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „ADMINISTRAȚIE“, Capitolul II”.  

5. La art.2, pentru o exprimare adecvată în context, recomandăm înlocuirea sintagmei „Metodologia de distribuire/repartizare a numărului de posturi” cu sintagma „Metodologa de repartizare a numărului de posturi”, precum și a sintagmei „și salarizarea personalului” cu sintagma „precum și stabilirea drepturilor salariale aferente acestui personal”.

De asemenea, pentru exactitatea normei de trimitere, sintagma  „numărului de posturi prevăzut la art.1” se va înlocui cu sintagma „numărului de posturi prevăzut la art.1 alin. (1)” .

6. La art.3, semnalăm lipsa de predictibilitatea a normei, având în vedere că până la data avizării prezentului proiect, Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost aprobat.

În acest sens, menționăm că, potrivit prevederilor art.6 alin.(1) alin.(1) teza I din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislative”, iar potrivit art.8 alin.(4) din același act normative, „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.”.

În acest context, amintim ceea ce a statuat Curtea Constituțională la paragraful 35 din considerentele Deciziei nr.22/2016, publicată: „(...)orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. (…) de aceea, respectarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art.1 alin.(5) din Constituție (ad similis, a se vedea Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014, precitată, sau Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 95 şi 96)”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr.504/29.06.2021